you can buy me with a coffee

Stranuta odata. Stranuta si a doua oara. Racise. Iata si motivul pentru care detesta anotimpurile reci. Stia ca trebuia sa coteasca la dreapta pentru a ajunge la cafeneaua sa preferata. Era singurul loc din acel oras in care se putea spune ca se simtea intr-adevar bine, mai ales daca avea si o carte draguta la ea. Incepuse cu vreo saptamana in urma sa citeasca "Ratiune si simtire" de Jane Austen. Ii placea, insa de cand cu inceperea cursurilor de la facultate nu prea mai avea timp de nimic, mai ales de citit. Acum, insa, era week-end si nici nu se apropia vreun examen prea important.

Purta o rochita neagra de lana si pe sub, o maleta maro. Avusese grija de asemenea, sa-si puna un palton negru si destul de calduros, suficient cat sa o tina departe de o eventuala raceala. Dar nu reusise.
Ajunse intr-un final in fata cafenelei si intra, inchizand dupa aceea usa dupa ea. Ii placea ce de regula puneau muzica buna si nu genul acela de melodii care lasau de dorit in general. Din pacate era plin insa putea observa o masuta libera, undeva langa o fereastra. Se aseza, punandu-si geanta pe marginea mesei si astepta sa vina sa i se ia comanda; pana atunci, isi scoase cartea si o deschise la pagina la care ramasese.

Johnathan se trezi devreme,poate putin prea devreme,pentru el ora sapte dimineata inseamana somn,mult somn.Dar datorita unei muste mici si enervante el acum nu mia putea sa doarme,se duse sa deschida geamul,dar aerul rece invada camera.Urari mica vietate cum iesi din camera si inchise la loc geamul,ii placea frigul dar poate ca acum era putin prea frig.Cum numai putea sa doarma multumite acelei muste se duse sa faca un dus apoi iesi cam dupa o ora asa,avea obiceiul de a stat foarte mul la dus,m'ai ceva ca o fata.Apoi iesi din apartament si se indreptase catre o cafenea,desi era scumpe aveau un gust aparte.Sau cel putin lui asa i se parea.

Cand intra zgomotul obisnuit al clopotelului se auzi iar oameni obisnuiti cu astfel de zgomote nici nu se mai oprira din ce faceau pentru a se uita la cine venea.Ciudat era ca de dimineata era plina,iar afara era destul de frig deobicei oamenii stateau in casa dar azi parca era o zi speciala sau ceva de genul.Merse la o masa unde mai era doar o fata,ii simti mirosul,unul familiar si vechi in acelasi timp.Zambi cu un colt al gurii si ii lua fetei cartea din mana.
-Deranjez?

Simti cum cineva se apropie de masa si auzi o voce barbateasca total necunoscuta ei. Era ospatarul care o intrebase ce dorea sa comande.

-O ciocolata calda. spuse scurt fara ca macar sa se mai uite in meniu si cand barbatul se indrepta spre bar, Lyss isi relua activitatea. Deja nu mai era atenta la ce citea caci se auzira niste tunete de afara. Ploaia incepuse si tanara se gandea ca daca ploaia nu avea sa inceteze, urma sa se intoarca acasa uda leoarca. Si sincer, nu ii convenea deloc. In timp ce injura in gand de toti sfintii, auzi o alta voce barbateasca, de aceasta data ceva mai groasa si parca mult mai cunoscuta. Cartea ii fu luata din mana cu subtilitate si Lysanne zambi in coltul gurii. Il privi. Ramasese acelasi si nici nu se asteptase sa vada vreo schimbare la Johnathan oricat de matur era el acum.

-Intrebarea e: ai putea tu oare sa deranjezi vreodata? i se adresa adaugand un zambet dragalas si lua geanta de pe masa, punand-o apoi pe unul din cele trei scaune, lasandu-l pe cel din fata ei liber pentru ca John sa se aseze.

Se uita spre Lyss zambind,ca de obicei,daca era vreun loc in care vroia sa o vada acela era cafeneaua,nimeni si nimic nu putea sa o desparta de o cafea sau o ciocolata calda.Inca de cand erau mici,acestia era buni prieteni dar pe la cinsprezece ani nu o mai vazuse,deoarece a plecat.Nu stiuse unde pentru ca nu a dat prea multe semne de viata,dar acum se pare ca tot s'au intalnit,cu sau fara voia lor.
Atunci cand lua geanta se aseza in fata el,practic fiind singurul scaun ramas liber,ptobabil din intreaga cafenea,nu prea ii placea aglomeratia ce ii drept si in mod normal ar fi plecat dar avand in vedere ca in sfarsit a vazut'o si el pe Lyanne.

-Normal ca nu!Cand pot eu sa deranjez vreodata?
Intrebase scurt apoi se uita adanc in ochi fetei ganditor.Nu o mai vazuse de catva ani dat tot copilaroasa i se parea,intr'un mod minunat bineinteles,rar se mia vedea puritate la un om in zilele astea,ceea ce era trist.
-Ciudat,nu am mai primit un semn de la tine de ceva vrme,ani mai bine zis si tuu..nici macar nu iti inbratisezi prietenul,trist!
Spuse in gluma revoltat.
-Si cum se face ca tocmai acum te intalnesc?
In timp ce astepta raspunsul acesta isi comanda o cana de cafea fara zahar.

Ospatarul ii aduse cafeaua si ii lua de asemenea comanda lui Johnathan. Nu mai era atenta la nimic, ci numai la el. Isi sprijini tampla in palma, avand cotul pe masa si se multumi numai sa-l priveasca in liniste absoluta, fara a mai spune nimic altceva. Nici nu indraznea sa o faca in clipele alea. Era prea emotionata chiar daca nu o arata. S-ar fi spus ca nu-i venea sa creada ca il intalnise dupa atatia ani in care practic, Lysanne fugise de toti si de toate. Si chiar asa era.

La ea, parca tot ceea ce se intampla era cu reactie intarziata. Initial, cand il vazuse, nu se mirase asa mult insa acum, privindu-l parca mai atenta i se parea de necrezut. Ii analiza fiecare trasatura in parte si constientiza ca intr-adevar, cateva schmbari fizice majore avusesera loc. Johnathan devenise un barbat in toata firea, si nu mai era acelasi "copil" ca ultima oara cand il vazuse. Era perfect logic.

-Aceeasi subtilitate, aceeasi modestie...murmura inca privindu-l si afisa un mic micut minuscul zambet, lasandu-se dupa aceea pe spate.
A doua replica a baiatului o facu sa rada scurt si usor sarcastic dar fara vreo anume tenta de rautate.
-Pai, avand in vedere ca tu esti baiat iar eu sunt fata, as fi preferat sa ma imbratisezi tu primul. Asa e frumos. i se adresa ca si cum ar fi vorbit cu un copilas si isi mentinu zambetul dragalas pe chip.

Puse in jur de doua lingurite de zahar in ceasca si amesteca dupa aceea. Ii placea ciocolata calda dulce, exact cum era si normal sa fie si stia ca ospatarii de la aceasta cafenea de regula ii lasau pe clienti sa se serveasca singuri cu cantitatea de zahar pe care o preferau ei. Ceea ce era minunat pentru Lyss in cazul in care comanda vreo cafea. Nu suporta sa puna zahar in cafea. O prefera amara si atat.

(("-Si cum se face ca tocmai acum te intalnesc?"))

Isi ridica din nou privirea spre el. Tocmai realizase ca ii pusese o intrebare destul de buna careia din pacate Lysanne nici nu stia ce raspuns sa-i dea. Nu credea in soarta si alte porcarii de acest gen oricat de aeriana era ea de obicei. Insa nici nu putea gasi o explicatie mai buna asa ca tacu si ridica slab din umeri.
-Asta as vrea sa stiu si eu...spuse aproape soptit adaugand un zambet slab insa muschii faciali nu mai cooperara decat pentru o fractiune de secunda.